La inceputul lui septembrie am mai fost in Thassos pentru o saptamana. De aceasta data, am avut noroc de vanturi mai puternice. In ultima zi chiar am avut vant de forta 7 Beaufort cu rafale de forta 8. Normal, am vrut sa testam catamaranul, sa vedem cum se comporta pe acest vant. Asa ca, l-am armat, ne-am imbracat bine (mai mult
Andreea decat mine), ne-am pus palariile de soare (desi nu era nici urma de soare :)) si am iesit pe apa. Plaja pe care ne facem noi veacul pe acolo este intr-un fel de golfulet iar vantul batea dinspre Est, astfel ca noi eram intr-o partiala devantare langa mal. De ce va spun toate acestea? Pentru ca pozele, facute de Luca de pe mal, nu surprind foarte bine forta vantului. Plus ca valurile erau foarte mici (nu se compara cu valurile prinse la Marea Neagra), datorita faptului ca partea asta de Nord-Vest a insulei e un fel de mare inchisa.
Oricum, am iesit mai in larg (cu greu), nu ne-am dus prea departe deoarece ne-a fost clar de la inceput ca acest catamaran (Happy Cat Racing) nu este construit pentru asemenea vant. Carma era ingrozitor de torsionata (sincer, ma mir ca nu a cedat), catargul se indoia ca un pai in vant, facand ca randa (vela mare) sa aiba niste pozitii total nefiresti si sa fluture continuu pe vant strans, oricat de stransa era, coltul de scota al focului paraia ca un motor. Asa ca am facut 2 ture pana in larg si inapoi, apoi am ramas pe mal.
Cu toate acestea, senzatiile au fost dementiale. Spray-ul continuu de apa care ne venea in ochi, barca zburand peste valuri (chiar daca mici) intr-o viteza incredibila, carma care tragea cu forta, ce mai, supermisto. Imi pare rau ca nu am avut curajul de a sta mai mult pe apa. Dar cred ca reparatiile barcii ar fi fost foarte costisitoare :).
La inceputul lui septembrie am mai fost in Thassos pentru o saptamana. De aceasta data, am avut noroc de vanturi mai puternice. In ultima zi chiar am avut vant de forta 7 Beaufort cu rafale de forta 8. Normal, am vrut sa testam catamaranul, sa vedem cum se comporta pe acest vant. Asa ca, l-am armat, ne-am imbracat bine (mai mult Andreea decat mine), ne-am pus palariile de soare (desi nu era nici urma de soare :)) si am iesit pe apa. Plaja pe care ne facem noi veacul pe acolo este intr-un fel de golfulet iar vantul batea dinspre Est, astfel ca noi eram intr-o partiala devantare langa mal. De ce va spun toate acestea? Pentru ca pozele, facute de Luca de pe mal, nu surprind foarte bine forta vantului. Plus ca valurile erau foarte mici (nu se compara cu valurile prinse la Marea Neagra), datorita faptului ca partea asta de Nord-Vest a insulei e un fel de mare inchisa.
Oricum, am iesit mai in larg (cu greu), nu ne-am dus prea departe deoarece ne-a fost clar de la inceput ca acest catamaran (Happy Cat Racing) nu este construit pentru asemenea vant. Carma era ingrozitor de torsionata (sincer, ma mir ca nu a cedat), catargul se indoia ca un pai in vant, facand ca randa (vela mare) sa aiba niste pozitii total nefiresti si sa fluture continuu pe vant strans, oricat de stransa era, coltul de scota al focului paraia ca un motor. Asa ca am facut 2 ture pana in larg si inapoi, apoi am ramas pe mal.
Cu toate acestea, senzatiile au fost dementiale. Spray-ul continuu de apa care ne venea in ochi, barca zburand peste valuri (chiar daca mici) intr-o viteza incredibila, carma care tragea cu forta, ce mai, supermisto. Imi pare rau ca nu am avut curajul de a sta mai mult pe apa. Dar cred ca reparatiile barcii ar fi fost foarte costisitoare :).
Postări
