joi, 27 noiembrie 2008

Karting

Sunt pasionat de motorsport. Imi plac cursele auto si moto. Si tot ce tine de ele. Asa ca, acum mai mult de 2 ani, am gasit o oportunitate si l-am inscris pe Luca la karting. Avea 4 ani cand a facut cursul de pilotaj la SKH. La 5 ani am inceput primul campionat. Un campionat frumos, privat, Competitia de Karting Gatorade. Karturile si motoarele erau oferite de organizator, motoarele erau trase la sorti inainte de cursa, intr-un cuvant, foarte misto.

Copilul a mers foarte bine, a facut mari progrese in timp si e clar ca are potential. Nu e numai parerea mea, deoarece este evident ca fiecare parinte crede ca plodul lui e cel mai tare. In plus a avut o dezvoltare fizica foarte misto (e un sport greu, fizic si psihic). A pus ceva muschi pe el, a facut un spate foarte misto in forma de trapez.

Cert este ca anul asta (2008) Competitia de Karting Gatorade s-a pierdut in neant. Campionatul nu a mai fost finalizat samd.

Ceea ce am neglijat total la inceput au fost costurile. Care sunt foarte mari. Chiar si in varianta acestui campionat privat in care mergi cu motoarele lor. Nu pot sa zic, am avut toata intelegerea organizatorilor, am fost invatat sa mesteresc la karturi, am lucrat pentru ei la curse, totul doar pentru a reduce costurile si a putea continua.

La anul nu cred ca aceasta competitie va mai exista. Copilul este absolut innebunit de acest sport si ma implora sa continuam cumva. O sa incerc. Am totusi o mare problema: costurile.

Pentru a face performanta, chiar la Pufo (cea mai mica clasa) in Campionatul National de Karting e nevoie de un buget anual minim de 20.000 EUR. Pe care, evident, nu ii am. Pentru a participa doar, fara pretentii la a castiga ceva, bugetul minim este de 6.000 EUR. Nici pe acestia nu ii am. Dar o sa fac ceva sa ii strang ca sa pot sa-i ofer copilului asa ceva.

Deci... caut sponsori. Daca stiti pe cineva...

Multumim. Ca bonus, cateva poze:


miercuri, 26 noiembrie 2008

Mai tineti minte?

Mai tineti minte? Luca avea 3 ani, l-am chinuit o zi intreaga pentru aceasta poza. Era iarna, era frig afara, eram intr-o hala incalzita precar. Iar Luca era gol, cu nenorocirile alea de aripi si cu fustita aia (nu stiu cum sa o denumesc altfel) care nu stateau de nici o culoare pe el. Apoi i-au pus mese (sau extensii, nu stiu exact cum se cheama) ca cica nu avea parul destul de lung.

Iar fotografii nu stiau deloc sa lucreze cu copiii. Cum reuseam sa-l facem sa stea in pozitie, se termina filmul. Invariabil.

Suma castigata: 50 EUR. Pentru o poza care (dupa cum se vede din imagine) a fost folosita in campaniile din mai multe tari.

De atunci, copilul nu mai vrea sa auda de reclame si alte chestii din astea. Nici parintii. Doar prin filme il mai lasam sa joace. Mai ales cele facute de mami.

Poza am gasit-o aici.